sâmbătă, 16 septembrie 2017

„Prima iubire” de James Patterson și Emily Raymond

Prima iubire nu se uită niciodată, chiar dacă dupa ea urmează alte multe iubiri. Există însă situații când prima iubire este și ultima, iar cei doi îndrăgostiți nu se mai despart niciodată. Este și cazul eroilor principali din romanul „Prima iubire” de James Patterson și Emily Raymond.

„Prima iubire” este o carte de dragoste și aventură, bazat pe propriile experiențe ale autorului. Relatează povestea a doi îndrăgostiți: Alexandra Axi Moore și Robinson, ambii bolnavi de cancer. Axi a învins lupta cu boala și a hotărât să plece în lumea mare, fiind dornică de călătorii și de cunoaștere a locurilor frumoase despre care a citit doar în cărți. 

vineri, 8 septembrie 2017

„Eu sunt femeie” de Maria Cristiana Tudose

Despre cartea „Eu sunt femeie” de Maria Cristiana Tudose am auzit tot felul de păreri. Eu însă nu am putut să-mi fac o opinie până când nu am citit-o. Ce să zic? Mi-a plăcut, chiar dacă fata care mi-a împumutat-o mi-a zis că e posibil să nu rămân prea încântată de această lectură.

Mi-a plăcut mult povestea, căci mi-a amintit de adolescența mea, când eram într-o relație la distanță cu un băiat și stăteam nopțile așteptând mesajele sale. Mi-a amintit de părinții mei și de zilele petrecute la bunici. Credeți-mă, descrierile din această carte o să vă ducă cu gândul la cea mai frumoasă perioadă din viața voastră – copilăria.

marți, 5 septembrie 2017

„Arsă de vie” de Suad

Da, situația femeilor din Orient e cumplită, iar cartea „Arsă de vie” de Suad, mi-a confirmat acest lucru. Am citit-o timp de două nopți, dar m-a marcat pentru întreaga viață. Pe toată perioada lecturării îmi spuneam că noi, femeile din Eropa, suntem norocoase și fericite că ne-am născut aici – libere și cu drepturi.

”Arsă de vie” este o carte – document, menită să aducă la cunoștință tuturor oamenilor despre viața femeilor musulmane din Cisiordania. Este o poveste șocantă și cutremurătoare, care relatează despre soarta cumplită a femeilor de acolo, ucise cu sânge rece, în numele onoarei.

joi, 24 august 2017

„Analfabeta care știa să socotească” de Jonas Jonasson

 „Analfabeta care știa să socotească” este cartea pe care aș reciti-o și în 2018, căci sunt sigură că voi mai descoperi și alte detalii la fel de interesante. Se citește ușor, deși e destul de voluminoasă. Datorită acesteia l-am cunoscut pe Jonas Jonasson, autorul bestseller-ului „Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră și a dispărut”, tradus în peste 35 de limbi.

marți, 8 august 2017

„Ne-am ieșit cu toții complet din minți” de Karen Joy Fowler

Ați citit vreodată o carte despre maimuțe? Dar despre maimuțele care au trăit împreună cu oamenii? Ei bine, eu nu. Nu până zilele astea, când am terminat de citit „Ne-am ieșit cu toții complet din minți” de Karen Joy Fowler. Am început-o primăvara, am renunțat la ea de câteva ori pentru că o găseam lipsită de sens, până când mi-am luat inima în dinți și în acest weekend am dat-o gata. Primele 100 de pagini se citesc greu, pentru mine nu au fost de înțeles poate din motivul că, după cum anunță autoarea la început, cartea începe cu mijlocul poveștii. Apoi însă devine tot mai captivantă.

joi, 27 iulie 2017

„Te rog, mamă, NU MĂ ÎNDOPA!” de Richard și Joey Marc

Pentru că în ultima perioadă am devenit tot mai interesată de cum să pun pe masă familiei mele doar mâncare sănătoasă, pe lângă articolele de nutriție, mai citesc și cărți scrise la acest subiect. Una dintre acestea este  „Te rog, mamă, NU MĂ ÎNDOPA!” de Richard și Joey Marc.

Evident, autorii propun părinților diverse modalități de a-și învăța copiii să mănânce sănătos, dar îmi place faptul că nu vin doar cu teorie, ci și cu exemple concrete, meniuri și idei de bucate sănătoase.

duminică, 16 iulie 2017

„Povești pentru adulți” de Aurelian Silvestru

Cartea „Povești pentru adulți” de Aurelian Silvestru, ca și celelalte cărți ale acestui minunat scriitor, îndeamnă la meditație și analiză. Citind-o, te întrebi: cine sunt, de unde vin și încotro mă îndrept, care este rostul meu pe această lume și ce trebuie să fac pentru ca la sfârșitul vieții să pot spune că am trăit frumos?