marți, 4 iulie 2017

„Flori pentru Algernon” de Daniel Keyes

Am început să îndrăgesc biografiile, memoriile și jurnalele. Am citit recent „Memoriile unei gheișe”, „Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze”, „Jurnalul Annei Frank”, iar cartea care m-a ținut câteva zile în suspans este „Flori pentru Algernon” de Daniel Keyes. Am avut nevoie de mai mult timp pentru a-mi spune părerea despre ea. De ce? Pentru că finalul m-a copleșit și mi-a trebuit o perioadă  pentru a trece încă o dată cartea prin minte și a analiza toate detaliile.

„Flori pentru Algernon” relatează istoria unui tânăr care la început era înapoiat mental, dar prin intervenția mai multor specialiști, care i-au făcut o operație, acesta a devenit  foarte deștept. Însă, pentru că setea de cunoaștere îl suprasolicita, la scurt timp a revenit la starea inițială. Modelul dupa care s-au condus medicii specialiști atunci când au făcut cercetări asupra eroului principal din carte, a fost șoarecele Algernon. Acesta a murit din aceeași cauză – suprasolicitare intelectuală.

Pentru mine finalul a fost unul neașteptat. Chiar dacă înțelegeam că  pentru personajul principal nu se mai poate face nimic, totuși speram ca măcar la ultima pagină să se întâmple o minune. Dar nu s-a întâmplat. De ce? Aflați dacă veți citi cartea.

Cum aș fi procedat eu dacă aș fi fost în locul eroului principal?

  • Nu aș fi renunțat la dragoste. Aceasta te înalță și îți dă puteri, dar el a ales singurătatea, despărțirea de femeia iubită și depășirea suferințelor de unul singur.
  • Aș fi luptat mai mult. Însă el s-a dat bătut și a renunțat la tot – la familie, prieteni, cunoscuți, alegând să meargă într-un azil.
  • Aș fi rămas în lume, astfel mărindu-mi șansele de a înainta intelectual sau măcar de a mă menține. El a ales azilul pentru oameni înapoiați mental, unde va fi tratat ca un copil lipsit de personalitate.

Pe parcursul lecturii m-am amuzat, m-am revoltat, iar la final – am plâns.

Lectură plăcută!

Pentru a vedea și alte cărți pe care le recomand, dă un like paginii de Facebook a blogului sau urmărește-mă pe Instagram.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu